luni, 23 februarie 2009

Danonino


Andrei(4 ani):Am mancat Danonino ca sa clesc male!
Eu:hii! si mie nu mi-ai pastrat?
Andrei: aaa pai l-am mancat eu pe tot. pe ultimul. sa clesc male male. fac 4 ani. asa se cleste male.

Prin urmare fiecare cred ca ne-am inghitzit portia de danonino pe vrute sau pe nevrute cand eram ca el,mici si am ajuns ce suntem azi ... am crescut "mali mali".

CoPiL


"Si sufletul lui dezmiarda prin noapte, jos, aproape de pamant, capul unui copil care plangea : COPILARIA LUI" (I.T)

duminică, 22 februarie 2009

Her name : A D E L A








Nu fotografiez oameni. Destul de rar. Motive bine intemeiate? Nu.
Prefer natura in profida oricarui element uman.
Adela, buna mea prietena care a furat atentia aparatului de fotografiat( calitatea ei NR.1 : ii sta bine in fatza obiectivului, nu in spatele lui)m-a ajutat in "munca" mea.
Drept urmare:
-dupa o sedinta de 1 ora si ceva
-dupa o indelunga colaborare ("EA:aoleo da cum vrei sa stau?EU:stai cum vrei. hai zambeste fi naturala EA:asa e bine? EU:da.... EA: AOLEO!! NU ESTI DELOC MULTUMITA!")
am realizat ceea ce tocmai ati vizionat.

sâmbătă, 21 februarie 2009

Neschimbat


Aceleasi flori de mucegai, acelasi loc, aceeasi lume ... alt suflet.

O poveste


Din ochi, pe nas coboara usor pe mana, pe sub degete, mi se topeste pe unghii, mai apoi pe stilou, pe penitza, prin cerneala pe hartie : O POVESTE.
O poveste depre o fetitza mica, mica de tot . . .

( va... urma? )

vineri, 13 februarie 2009

duminică, 8 februarie 2009

Phoneix




A trecut un an si putin de cand am dat nastere acestui blog.
A trecut un an si la fel de putin de cand motivul pentru care am inceput acest blog nu mai este.
A trecut un an in care cu pauze mici sau mai lungi decat necesare am postat o parte din mine. M-am impartasit si daruit tutror celor care au fost curiosi si doritori sa ma priveasca, sa ma citeasca.
Si sper ca toti aceia care au trecut pe aici au ramas cu o imagine daca nu buna macar satisfacatoare.
De curand m-am uitat prin arhiva si cu toata modestia pot spune ca am evoluat. Nu mult, dar atat cat sa pot face o diferenta intre ce eram, ce doream sa exprim si ce sunt.
Iar acum nu scriu pentru CINEVA, acel cineva care poate ma va judeca si va comenta. Nu.
Scriu pentru mine. Scriu ca sa ma eliberez. Cu un inceput modest cu un sfarsit poate mai plictisitor ca niciodata, incerc sa zgarm in mine in cautarea izvorului "nesecat" de inspiratie.
E dureros cand tu te privesti pe tine si vezi cum seci.
Cum seci si cum te seaca tot.
Te usuci.
Ofilesti.
Renasti din propria cenusa?

sâmbătă, 7 februarie 2009

o privire


With these hungry eyes...

(Model: Ale )

Lady A.


Povestea ei . . .


(Model: Adela)